Gândurile unui emigrant

Tu, cel care ai ajuns la acest articol. Înainte de a citi mai departe, deschide-ţi mintea… da, „uşile” minţii scârţâie şi se deschid foarte greu, deoarece nu au mai fost folosite de multă vreme. Sper că nu şi în cazul tău. Debarasează-te de părerile şi ideile pe care ţi le-au inoculat ceilalţi. Chiar crezi că ideile inoculate de ceilalţi reprezintă adevărul absolut?

Am ajuns să mă satur să tot aud aceleaşi şi aceleaşi replici: România, ţară de kkt, ţara hoţilor, aici nu merită să mai stai, etc. Dar mai mult decât atât, mă enervează să întâlnesc o persoană care nu vrea sub nici o formă să lase în urmă această mentalitate. Cine ţi-a băgat în cap aceste stereotipuri? Şi ştii, dacă tu crezi în ideea cum că în România nu e bine, ghici ce:

„Dorinţa ţi se va îndeplini”

Duhul, în „Secretul – The Secret”

 

ţara în care eşti liber să-ţi alegi direcţia

Aşa cum Alexandra a avut o experienţă pe care a descris-o aici, tot aşa îmi amintesc şi eu când am fost odată cu un taxi, iar taximetristul era supărat din cale afară pe ţară. Am vorbit cu el şi am încercat prin propriile mele rezultate să îl conving că nu e chiar aşa de rău în România, că am fost în mai multe ţări şi niciunde nu se poate găsi locul perfect. Până la urmă, l-am lăsat în pace, văzând că nu îl pot inspira nicicum.  Eu personal mă bucur că am avut norocul de a mă naşte în România! Pentru că acolo mi-am descoperit pasiunile şi am avut acces nemărginit la resurse pentru dezvoltarea pasiunilor şi a personalităţii; în România am întâlnit oameni minunaţi. În România am început să fac bani urmându-mi pasiunile, iar ceea ce am dobândit acolo mă va ajuta aici.

Cât am locuit în România, am căutat să văd cum să îmi aduc aportul pentru a face societatea mai bună şi cred că aceasta a fost şi cauza pentru care m-am simţit atât de bine acolo şi am întâlnit oameni care m-au ajutat şi m-au inspirat.

Acum, când scriu aceste rânduri, mă aflu în ţara vecină, Ungaria. Iniţial am venit aici într-un stagiu, cu scopul de a dobândi noi cunoştiinţe, experienţe, abilităţi, iar la sfârşitul stagiului să mă întorc în România şi să aplic ceea ce am învăţat aici. Însă un eveniment cu mare impact a apărut în viaţa mea şi din această cauză voi rămâne aici în Ungaria. Motivul pentru care rămân nu este legat de bani, nici de standardul de viaţă, nici pentru că sunt mai multe autostrăzi aici, nici pentru că aici e mai multă civilizaţie (de fapt nu e chiar aşa). A fost o ocazie ce mi s-a ivit. Puteam să o resping de dragul de a mă întoarce în ţară. Însă aş fi regretat toată viaţa faptul că am respins o asemenea ocazie…

Facem o scurtă pauză, în care ne uităm la acest peisaj de unde locuiesc.

Despre cum e aici, pot să spun că am întâlnit oameni cu care mă înţeleg foarte bine şi nu sunt judecat datorită faptului că sunt român.

Gata? trecem mai departe.

Nici aici în Ungaria nu umbla câinii cu covrigi în coadă. E greu, uneori foarte greu şi aici. Se întâmplă să nu îmi reuşească ce mi-am propus, se întâmplă des să cad, mă rătăcesc des în ceea ce pare a fi o pădure deasă pe timp de ceaţă. Dar ştiu că:

„Poate sună ciudat, dar oamenii optimiști, pozitivi, care cred cu adevărat în propria valoare primesc mult mai multe de la viață, chiar dacă la un moment dat e greu, al naibii de greu să mai creadă asta.”

           Neagu Corina

Şi totuşi pot merge încrezător înainte în aceste condiţii şi pentru că ceea ce am învăţat şi am practicat până acum (să faci bani urmându-ţi pasiunea) este baza pentru ceea ce fac şi voi face de acum încolo.

În cazul în care şi tu locuieşti într-o altă ţară, îţi pui şi tu această întrebare:

Cum pot contribui la dezvoltarea României şi a societăţii româneşti, fiind în altă ţară?

O soluţie care sună foarte logic este să aduci bani în ţară. Da, dar nu în toate cazurile e o soluţie bună. Am găsit pe Construim Imperii, acest citat:

„Când vrem să ajutăm pe cei săraci, de obicei facem acte de caritate. Cei mai mulţi dintre noi folosim actele de caritate ca să nu recunoaştem problema sărăciei şi să găsim o soluţie la ea. Este o neasumare de responsabilitate. Caritatea, di păcate nu este o soluţie la eradicarea sărăciei. Caritatea nu face decât să perpetueze sărăcia, luând iniţiativa de la sărac. Îl sărăcim şi mai tare de fapt.”

Muhammad Yunus

 

Aşadar, cum îmi voi aduce contribuţia la dezvoltarea României, de aici de unde sunt. Scriu pentru că poate fi o sursă de inspiraţie pentru toţi românii de peste hotare:

1. Cumpăr produse româneşti. Aici unde locuiesc, se găsesc. Prin aceasta, stimulez exporturile româneşti
2. Vizitez România ca turist, iar banii ce îi aduc, îi dau celor care prin produsele sau serviciile lor, m-au făcut să mă simt bine şi nu numai pe mine, ci şi pe alţi turisti. De ex, o pensiune sau hotel în care gazdele au fost prietenoase, un restaurant în care am mâncat o mâncare bună, vânzătorul din piaţă care mi-a oferit produsele proprii şi altele.
3. Dacă tot e vorba de a aduce bani în ţară, aceştia se pot da celor care au nevoie de ei pentru a produce valoare. Aceste donaţii se pot face online.

Dacă tu, cel care mă citeşti, locuieşti în România, atunci opreşte-te din a prelua stereotipurile pe care ţi le transmit cei proşti dar mulţi, şi începe să gândeşti creativ. Nu distructiv. Nu mai sta şi aştepta ca alţii să facă ceva pentru tine, ci începe să faci tu ceva pentru tine, începe tu prin a crea valoare celor din jur.

Cum va fi când 22 milioane de români îşi vor asuma responsabilitatea pentru ceea ce fac şi vor decide să facă ei ceva cu mâna lor pentru ei înşişi? Cum va fi când 22 milioane de români se vor angaja să lucreze la dezvoltarea lor personală şi la libertatea lor financiară?– vom fi cu un an lumină mai avansaţi.